12 ianuarie 2017

Antisistem.




Cam de cand ne nastem pe planeta asta, suntem educati sa traim intr'o cusca, stabilita de normele, dogmele si ideologiile momentului.
Astea, sunt stabilite de cumulul si calitatea informatilor la care am ajuns ca societate la un moment dat, si care ne dau perceptia colectiva de moment.
Asa, ne'am construit sistemele care ne reglementeaza viata...si viata in comun.
Sa va spun care e problema sistemelor.
Sistemele astea, in loc sa fie un raspuns pe moment, o rezolvare de moment a situatiei noastre, devin niste masinarii care ne dicteaza nemilos vietile. Adica in loc sa admita ca suntem limitati, dar perfectibili, ele au pretentia de a fi ele insele perfecte, dictandu'ne mersul vietilor noastre. Sistemul ne devine stapan.
Stiti prea bine ca nu am prieteni imaginari, nu cred in zei, dumnezei, si nici in vreun chip cioplit pe care l'a imaginat vreodata mintea omeneasca. Din contra! Am purtat intotdeuna un dialog cu infinitul, punandu'mi intrebari, care au adus binemeritata hrana spirituala, care hraneste si lumineaza orice minte deschisa la cunoastere. Noile raspunsuri m'au impins la alte si alte intrebari, generatoare de alte si alte raspunsuri.
In acest fel, cred ca orizonturile unui om se largesc si ii imbogatresc perceptia si intelegerea.
Dintr'o astfel de pozitie, ma indoiesc ca vreun sistem poate constitui pt mine vreun etalon dupa care sa'mi traiesc viata, constient fiind ca daca perceptia se poate imbogati, la fel si sistemul.
Ori, sistemul nu permite asta. El e rigid. Slova lui te ucide. Ucide mintea, gandirea. Sufletul.
Oamenii prefera insa comoditatea gandirii prestabilite, presetate de catre altii, lancezind in locuri presarate cu cadavre spirituale.
Acesti oameni nu constientizeaza, si nici nu vor ca viata intr'un sistem e un blestem.
Sunt deja satul, prea satul sa le spun, intr'un fel sau altul ca orice sistem pute a hoit.
De aceea am ales sa fiu un antisistem. Nici nu se poate altfel. Nu ingenunchez in fata nici unui zeu, iar sistemul e o fiara in fata careia o intreaga umanitate e cazuta in veneratie.
Raman un anti lancezeala, anti negandire, anti viata mecanica, anti ce vreti.
Lumea mea nu e aici, nu intr'un astfel de acum si nici nu va fi.