24 august 2016

Dragostea nu are cauza.

Ce este iubirea?
Daca are o cauza, " te iubesc din cauza ca .." , atunci evident, nu este iubire.  Sa fim clari in privinta asta. Corect?
"  Il iubesc pe Dumnezeu pt ca sper ca intr'o zi ma va ajuta "
"  Imi iubesc sotia pt ca ... " ...nu trebuie sa intru in toate amanuntele.  Sau prietena.
Deci, daca ne este foarte clar ca dragostea nu are nici o cauza, nu are! Daca are, atunci nu este iubire.
Este o oportunitate, o autosatisfacere, este o recompensa, o tovarasie, o evadare din singuratate, si toate celelalte chestii.
Dar daca este reala, atunci nu are nici o cauza.
Daca sunt atasat de un anumit principiu, de o anumita credinta, de o anumita convingere, si asta este taria mea, ancora mea, si apoi vorbesc despre compasiune, ma duc in lume, ma duc si acord ajutor acolo, sau in India, pt oamenii saraci, asta inseamna compasiune? Sau este mila, omenie, bunatate, generozitate ceea ce eu numesc compasiune?  Sau, compasiunea nu poate exista atunci cand exista orice gen de ancorare.
Atunci cand nu mai sunt un hindus, un budist, un catolic, samd.
Ma urmariti?
Asta inseamna...   Compasiunea are propria sa inteligenta. 
Nu este inteligent sa ai o ancorare din motive de siguranta, intr'o oarecare zeitate, oarecare simbol, oarecare credinta!
Asta indica lipsa inteligentei! 
Dar atunci cand exista compasiune, aceasta are propria sa inteligenta.
Deci inteligenta nu are nici o cauza.
Acolo unde exista compasiune si inteligenta, exact acea inteligenta inseamna actiune!
Dar eu n'am obtinut'o! Suna bine rostita in acest cort ( biserica ?  ),  dar cand plec din el, dispare.
Am fost stimulat de vorbitor, sau de altcineva, si nu mai exista. Si asta e o tragedie.
Deci, din nou, ce am de facut?
Cand voi ajunge sa capturez acea flacara?
Vedeti, iubirea nu este o experienta.  Toate experientele sunt senzoriale. Reactii.
Cum iubirea nu inseamna dorinta, placere, recompensa, evadare din suferinta proprie, daca cineva vede asta, o observa, atunci , din acea observare iubirea poate inflori.