6 ianuarie 2015

Indrumatorii maselor.

 

    De îndată ce un anumit număr de fiinţe vii se găsesc laolaltă fie că este vorba de o turmă de animale sau de o mulţime de oameni ele se plasează din instinct sub autoritatea unui conducător. 
În cazul gloatelor de oameni, conducătorul joacă un rol considerabil. 
Voinţa lui este nucleul în jurul căruia se construiesc şi se identifica opiniile. Masele sunt o turmă care nu s-ar putea lipsi de stăpân. 
Cel mai adesea, îndrumătorul lor este primul obsedat de o idee al cărei apostol devine. 
Aceasta îl cuprinde în asemenea măsura încât totul dispare dimprejurul ei şi orice părere contrara I se pare respectivului ori eroare, ori superstiţie. Aşa s-a întâmplatcu Robespierre, care, posedat de himericele lui idei, a recurs la procedee inchizitoriale pentru a le răspândi. 
Îndeobşte, îndrumătorii nu sunt gânditori, ci oameni de acţiune. Ei nu sunt nişte clarvăzători, şi nici nu ar putea să fie astfel, clarviziunea conducând în general la îndoială şi la  inacţiune. Ei se recrutează mai ales dintre nevrozaţi, dintre exaltaţi, dintre semi-alienaţi aflaţi în pragul nebuniei. Oricât de absurde ar fi ideile pe care le apară sau scopul urmărit de ei, judecata păleşte în fata convingerii lor. Dispreţul şi persecuţiile nu fac decât să-i aţâţe şi mai tare. Interes personal, familie – pentru ei totul este sacrificat. Chiar şi instinctul de conservare este anulat la aceşti oameni, încât adesea singura răsplata pe care şi-o doresc este martiriul. Intensitatea propriilor convingeri conferă cuvintelor lor o mare putere de sugestie. Or, mulţimile asculta întotdeauna pe cel înzestrat cu voinţă de fier, caci indivizii constituiţi în mulţime, cu voinţă complet tocita, se îndreaptă din instinct către cel care o manifestă cu prisosinţă. 
Popoarele nu au dus niciodată lipsă de conducători, dar nu toţi aceştia poseda convingeri nezdruncinate, care să-i transforme în apostoli. 
De multe ori cei care se înfăţişează maselor nu sunt decât nişte oratori subtili, preocupaţi doar de propriile interese, căutând să convingă prin flatarea celor mai josnice instincte. Fireşte că şi influenţa exercitată deasemenea indivizi este întotdeauna efemeră. Marii împătimiţi, cei care înflăcărează inimile maselor – un apostol Petru, Luther, un Savonarola sau capii Revoluţiei de la 1789 – au fost fascinaţi pentru că erau ei înşişi pătrunşi de adânci convingeri. Numai astfel au putut sădi în sufletele altora puterea extraordinară numita credinţa, ce face din om sclavul desăvârşit al propriului vis. 
A sădi în suflete credinţa – credinţa religioasă, politica ori socială,credinţa în ceva sau în cineva – iată menirea de căpătâi a marilor  îndrumători ai noroadelor. 
Dintre toate puterile cu care este înzestrată omenirea, credinţa a fost întotdeauna cea mai însemnată şi, pe bună dreptate, Evanghelia ii atribuie virtutea de a muta munţii din loc. A-i dă omului o credinţă înseamnă a-i înzeci puterea. Deseori, marile evenimente istorice au fost provocate de credincioşi neînsemnaţi care nu aveau decât propria lor nădejde. Nu cu învăţaţi şi filosofi, şi nicidecum cu sceptici, au fost clădite religiile care au guvernat lumea şi vastele imperii întinse de la un capăt la celălalt al pământului. Exemplele se referă la marii îndrumători, destul de rari pentru a putea fi des reţinuţi de istorie. Ei constituie culmea unei serii neîntrerupte, de la cea mai viguroasa călăuză de oameni până la muncitorul din vreun han afumat; care-şi fascinează tovarăşii repetând fără încetare formule al căror înţeles îi scăpa, dar a căror traducere în practică, după el, trebuie să conducă la îndeplinirea fără greş a tuturor visurilor şi speranţelor.  
Pe toate treptele societăţii, de la cea mai de sus până la cele inferioare, individul, considerat nu izolat, ci integrat masei, se supunea automat legii unui conducător.  
Majoritatea oamenilor, şi mai ales cele din păturile populare, în afara cunoştinţelor legate de meseria lor, nu poseda idei limpezi şi sunt incapabili să se conducă ei înşişi. Ei sunt călăuziţi de un  astfel de profet.  
Acestuia îi pot lua locul dar cu efecte mult mai slabe,publicaţiile periodice care oferă opinii gata fabricate pentru cititori şi fraze-tip care i scutesc de a gândi cu propria lor minte


Autoritatea îndrumătorilor este despotica şi tocmai prin acest despotism reuşesc ei să se impună. Să luăm în considerare bunăoară,mediile muncitoreşti. Aici este lesne de observat cum, fără vreun temei de autoritate liderii reuşesc adevărate miracole asupra mulţimilor celor mai turbulente: stabilesc numărul de ore de lucru, nivelul salariilor, declanşarea sau încetarea grevelor la ora fixată. 
Astăzi se observa tendinţa ca asemenea conducători să se substituie progresiv puterii, în măsura în care aceasta devine discutabila şi îşi manifesta slăbiciunea. Datorită tiraniei lor, noii stăpâni obţin de la mase o docilitate pe care unele guverne nu le-o pot imprima. Dar, dacă printr-o împrejurare oarecare, conducătorul dispare şi nimeni nu îi ia imediat locul,masa redevine o colectivitate lipsită de coeziune şi de rezistenţă. Un exemplu: în timpul unei greve a lucrătorilor parizieni din transporturi, a  fost  ajuns ca cei doi lideri să fie arestaţi pentru ca aceasta să înceteze. 
Nu nevoia de libertate, ci aceea de servitute domina întotdeauna spiritul maselor! 
Setea lor de obedienta le face să se supună din instinct celui care se declara stăpânul lor. 
Îndrumătorii maselor pot fi împărţiţi în după categorii distincte: unii sunt persoane energice, cu o voinţă puternică, dar de scurtă durată; alţii cu mult mai mari, au nu numai o voinţă de fier, ci şi o extraordinară capacitate de a şi-o exercita pe termen lung. 
Primii sunt violenţi, viteji, îndrăzneţi. Ei sunt de folos la acapararea puterii, la înflăcărarea mulţimilor în pofida pericolelor, făcând din simplii oameni de pe strada veritabili eroi. Astfel de conducători au fost, în timpul primului Imperiu, Ney şi Murat, sau, în zilele noastre, Garibaldi, acest aventurier de duzină, dar energic, reuşind numai cu o mână de oameni să pună stăpânire pe fostul regat al Neapolelui, deşiera apărat de o armată disciplinată. Dar, cu toate ca energia unor astfel de conducători e extraordinară, ea nu durează dacă acele condiţii care audeclanşat-o dispar. Reintegraţi cursului normal al vieţii, eroii de ieri fac dovada, precum cei amintiţi mai sus, unei uimitoare slăbiciuni. Ei par incapabili de a judeca şi de a se comporta în împrejurările cele mai simple,după ce au ştiut atât de bine să-i dirijeze pe alţii. Asemenea conducători nu-şi pot exercita funcţia decât cu condiţia de a fi ei înşişi dirijaţi şi îmboldiţi fără încetare de ceva, de a mai simţi mai presus de ei înşişi un om sau o idee, de a urma o direcţie de conduită precis trasata. 
Cea de-a doua categorie de îndrumători, cei dăruiţi cu voinţă trainică, exercita, în pofida unor manifestări mai puţin spectaculoase, o influentă mult mai considerabilă. Printre aceştia îi identificam pe întemeietorii de religii şi pe animatorii unor întreprinderi grandioase: Sf.Pavel, Mahomed, Cristofor Columb, Lesseps (xxiii)
. Şi nu contează dacă sunt inteligenţi sau limitaţi, lumea va fi întotdeauna a lor, căci voinţa durabilă cu care sunt înzestraţi este o calitate extrem de rară şi extraordinar de puternică, în faţa căreia totul se înclină. Nici nu ne dăm seama pe deplin ce poate o voinţă de fier; nimic nu îi rezista; nici natura,nici zeii, nici oamenii. Cel mai recent exemplu în acest sens ni-l oferă ilustrul inginer care a separat două continente, luând asupra sa o sarcină pe care de trei mii de ani iluştri suverani încercaseră în zadar să o ducă la îndeplinire. Este drept că, mai târziu, cea de-a doua întreprindere a sa de acelaşi fel a eşuat, dar bătrâneţea îl cuprinsese, iar bătrâneţea face să pălească pana şi voinţa.Iată câteva detalii despre dificultăţile pe care le-a întâmpinat la realizarea Canalului de Suez, sintetizate de un martor ocular, dr. Cazalis;“Lesspes ne povestea, episod cu episod, istoria canalului, vorbea despre obstacolele pe care a trebuit să le învingă, despre felul în care imposibilul devenea posibil, despre rezistentele întâmpinate, coaliţiile împotriva lui,decepţiile, lucrurile ce-i ieşeau prost şi chiar înfrângerile de moment, dar care niciodată n—au reuşit să-l descurajeze şi să-l abată din calea lui;amintea de veşnicul, neobositul atac din partea Angliei, de ezitările Franţei,de consulul francez, cel mai înverşunat adversar al demarării lucrărilor,de mizeriile făcute muncitorilor cărora nu le asigura apă potabilă; evocaministrul Marinei şi pe experimentaţii ingineri, cu toţii ostili, demonstrându-ipe baza solidelor lor cunoştinţe dezastrul, calculându-l, prevăzându-l, aşa cum sunt prevăzute, în ziua cutare la ora cutare, eclipsele.”Dacă am aduna intre copertele unei cărţi povestea tuturor acestor mari mentori, ea ar conţine puţine nume, dar de aceste nume se leagă cele mai importante evenimente ale civilizaţiei şi istoriei omenirii.

8 comentarii:

  1. Chiar te-ai apucat sa-l studiezi. Bravo ! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna,

    Fara a contrazice impartirea "indrumatorilor maselor", ma gadesc la un alt criteriu/impartire,...nebuni si intelepti.
    Iar in momentul in care eu individ incep sa urmez un intelept, oare nu intelepciunea tocmai prin caracteristica ei , ma scoate din "servitute" si-mi ofera libertate, iar cand incep sa fiu liber nu ajung sa-mi fiu propriul lider?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Salut, prietene!

      Chiar iti recomand cartea lui Gustave Le Bon - Psihologia multimilor. E unul dintre cele mai pertinente studii facute despre minti vreodata. Vei fi incantat, garantez.
      Daca oamenii l'ar citi inainte de a face pasul catre un grup de apartenenta.....s'ar vindeca. ;)

      Ștergere
  3. Si daca ar citi-o dupa , tot ar fi ca un fel de furculita cu care sapi o viata intreaga sa iesi din puscarie ! ..intelegi tu ce vreau sa zic :)

    Te salut si eu bro*

    ”Trasatura cea mai izbitoare la o multime psihologica este aceea ca indiferent de indivizii care o compun, indiferent de asemanarile sau deosebirile in felul lor de trai, in ocupatiile , caracterele ori nivelul lor de inteligenta, singurul fapt ca oamenii sunt transformati intr-o masa îi investeste cu un soi de suflet colectiv .
    Acesta îi face sa se simta, sa gandeasca si sa actioneze intr-un mod total diferit de cel in care ar simti, ar gandi si ar actiona fiecare dintre indivizii care compun multimea, luati izolat.” Sursa - Gustave Le Bon : Psihologia Multimilor -pagina 11.

    Suflet colectiv = Gasca mea, Echipa mea de fotbal, Biserica mea, Religia mea, Partidul meu , Tara mea , etc.

    Marsul de ieri de la Paris ne demonstreaza inca o data cat de puternic este semnalul de manipulare a maselor, mai ales cand pe scena se afla conducatori de rase , traditii, culturi , etc.

    ”Si cat ar parea de neutra , o masa de oameni se afla, cel mai adesea , intr-o stare de expectativa propice sugestiei.” ..alta fraza din PM –Le Bon..

    Am incercat sa ma pozitionez si eu pe o pozitie neutra dar pana la urma am ales pe Voltaire in detrimentul lui Allahu Akbaru.!...Ce s-a intamplat dupa, si ce urmeaza in lume nu cred ca am inventat noi acum roata ! dar totusi sa plimbam un pic cercul , atat cat ne permite gazda :))

    ...in pagina urmatoare @...




    RăspundețiȘtergere
  4. Inapoi la sugestie :


    Deci sa vorbim despre sugestie , ca mijloc de manipulare si persuasiune !.. Nu-i asa ca toti francezii sunt impotriva musulmanilor ? asa e spun unii !! Nu-i asa ca toti musulmanii sunt fanatici religiosi ! prin definitie raspund altii ! ..Nu-i asa ca nu exista padure fara uscaturi ! Bingo : Avem TATAL –FIUL-si Duhul Sfant ..Si acum hai sa vedem care-i mai tare , no?

    Imediat ce sugestia va fi formulata, ex Charlie, Ice Bucket Challenge, i”m happy, NO PANTS SUBWAY,etc.. se va impregna in toate creierele dictand tinta, caci la oameni sub puterea sugestiei , ideea deja fixata predece actul .

    Totul depinde deci, de natura elementului excitant chiar daca in cazuri izolate raportul dintre actul sugerat (sa-i zicem fanatism religios) si ratiunea unui posibil esec , nu anuleaza in nici un fel actiunea. Unii joaca toata viata la pacanele stiind ca niciodata n-o sa invinga ”masina”. Altii nu mananca porc ca vor pierde mantuirea , iar altii isi iau cate 4-7 neveste ca antrenament pt . cele 70 de ”smochinute”

    Si ca sa vorbesc un pic si de capacitatea de sugestionare si credulitate a maselor , aduc in discutie cazul de acum doua zile cu pescarii ”cazuti in apa ” dupa ce s-a ”spart gheata” pe lacul Ghiol .

    O persoana vede cu coada ochiului, si datorita unei sugestii anterioare , este ferm convinsa ca pescarii au disparut sub apa. Centralista de la 112 este ”primul ” martor , dupa care tot asa pana cand toti ( tv , ziare etc)”martorii privitori sugestionati ” ... sunt manipulati pe baza reminiscentelor mai mult sau mai putin vagi ale elementului declansator , in speta cucoana care a ”vazut” oameni disparuti in apa , ca orizontul este limitat , nu-i asa ?

    Un alt aspect de manipulare si sugestionare a maselor. In prima faza s-a spus ca fortele de interventie in momentul atacului la cușer magazin au ucis 4 persoane, dupa care imediat presa ca formator de opinie , reformuleaza si spune ca de fapt teroristul le-a ucis pe cele 4.

    O logica simpla fara sa fim la fata locului , ne spune ca in mod normal ar trebui sa fii mai preocupat de viata ta in momentul intalnirii cu gloantele si nu sa-i mai omori pe altii. Instinctul de conservare se initiaza inconstient de ce spune un post de televiziune sau radio. Iar la calculul matematic( 13+4) al contagiunii colective din perspectiva masurilor ce urmeaza a fi luate de autoritati, rezultatul este mult mai convenabil , ca si ”sugestie contagioasa ” pt mase.

    Asa-i si prin biserici ! cum ”plange” o icoana , repede se naste prostia colectiva. Cum castiga unul un crap mare pe balta , wknd-ul urmator balta e plina de ”asteptatori”.

    Salutare bro*.. si mai arunca cate-o ciozvarta din biblioteca , ca le e foame la dulai bre ).. si nu mai ”manipula” lumea cu chestii d-astea , ca maine - poimaine o sa purtam pancarde cu ” prosti , din ce in ce mai putini ” !


    RăspundețiȘtergere
  5. ...fara a ma suspecta de un adept al teoriilor conspirationiste...eu zic sa analizam un pic si asta...

    ,...bate campii sau nu e ”steagul fals” ?http://burebista2012.blogspot.ro/2015/01/atacul-terorist-din-paris-o-alta.html

    RăspundețiȘtergere