27 ianuarie 2015

De ce sunt antireligios!

De ce am sa pastrez specificul paginii mele ca fiind unul ANTIRELIGIOS?

Pai sa va explic:
M'am nascut intr'o familie ultrareligioasa, cu un bunic preot, e'adevarat, un erudit, si o alta extrema neoprotestenta, la fel de fanatica precum este perceput in lumea buna orice incercare de a fanatiza normalitatea.

Am fost educat putin mai ales decat sclavii dogmelor, cu mici insertii de realitate.
Nici normele sociale nu mi'au fost straine, pana sa le constientizez mult mai tarziu ca fiind niste dictatori nemilosi.
 
Scoala nu mi'a placut, si nu din cauza ca n'as fi iubit informatia, ci mai ales din cauza metodelor despotice de predare/asimilare specifice unui regim totalitar al anilor dictaturii comuniste.
Asta nu inseamna ca n'am asimilat instinctiv peste dorinta de a nu'mi fi anihilata personalitatea si cunostinte care mi'ar fi putut fi folositoare intr'o lume condusa de acefali aparent bipezi, cu pretentii de spirituali.

Ca orice fiinta, am trecut prin perioade de cautari, incercand sa sistematizez informatii, dandu'le sens. O munca obositoare care se hraneste cu ani de viata.
Ani, care, cred, nu i'am pierdut degeaba.

Am inteles ca un construct logic nu poate fi impins in afara realitatii, intrucat tot ceea ce afla in afara ei reprezinta un festin pt pradatorii de suflete, fiinte specializate pe designul de gandire, si pe muschii altora.
Am inteles ca oamenii sunt cultivati. Ca mintea lor este un camp de sacrificii. Ale lor. Si ca religia este piata in care se vand suflete in numele unor idei fixe, surogati de stiinta, pseudo la orice nivel.
Am inteles ca omul se pleaca in fata NECUNOSCUTULUI, caruia i'a atribuit, de frica, diverse personalitati sau personificari , unele mai scindate decat altele. L'au facut in nestiinta lor chiar Dumnezeu.
Un spectru in fata caruia ingenunchiaza toti: oameni mici si mari, invatati sau mai putin, curajosi sau lasi. Si in fata caruia, devin din ucenici, slugi, prin mana lunga a religiei.
O imagine psihica deformata a umanitatii incapabile de cunoastere onesta, un cadavru aflat in stare avansata de descompunere a pornirii insinctive a omului, care nu se stie bucura, chiar uimi si umili in fata imensitatii unui Univers pe care inca nu'l intelege, in ciuda pretentiilor lui arogante.

Nu cred in OMUL care stie totul. Nici in religia sau institutia care vine cu raspunsuri complete. Asa ceva nu poate exista.
Nu in fata infinitului.
E prea aroganta pretentia!
Nu cred in dumnezei, nu cred in dogme si norme, nu cred in raspunsurile unei umanitati pe cale sa'si sape propria'si groapa, ruiandu'si semenul si mediul.

Cred in intrebari. Cred intr'o perpetua curiozitate.
Cred in raspunsuri dovedite.
Cred in capacitatea nativa a OMULUI de'a empatiza.
Cred ca omul gandeste si simte.
Omul e mai mult decat un simplu mamifer.
Cred in inteligenta lui.
Si cred ca intr'un final, oriunde ar fi el, inteligenta va invinge lupta dintre luminile si umbrele lui.

Iar religia, insitutia, scoala, sistemul,  nu poate face treaba asta.
Doar OMUL. 

9 comentarii:

  1. "







    Szilárd Tămaş Mihaela Barna am toata armatura lui Dumnezeu ...activa ! inclusiv SCUTUL ! nu mi-e
    frica de oameni si nici de sagetile lor ! nici chiar de kalashnikov-ul
    lor ! pe pagina mea postez ...TOT ce gandesc ! si gandesc ... cu voce
    tare !

    Uneori mai si vorbiti ...in somn. "


    Pe pagina ta, la articolul acesta afirmi: "Nu cred in dumnezei"

    Concluzie: Szilard Tamas NU CREDE IN DUMNEZEI, DAR ARE TOATA ARMATURA LUI DUMNEZEU. :)) SUPEEEERB!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Concluzie: dupa ce m'ai spamuit si injurat 3 ani, ti'ai dat seama in sfarsit ca nu sunt adventistul ala de la Cernica cu care ti'o trageai, ci altcineva. Exact cum ti'am spus de la bun inceput: nu sunt cine crezi tu.
      S'ar fi cazut sa'ti ceri scuze. In schimb, in loc sa te simti prost/proasta, continui showul penibil, punand cap la cap 2 comentarii, neavand nici o legatura unul cu celalalt. Esti o mizerie.
      Restul comentariilor nu ti le'am putut publica, pt ca esti nesimtita, ca intotdeauna.

      Cu respecte.

      Ștergere
  2. Necredinta e tot credinta ptr ca nu poate fi argumentata stiintific. Deci ca si credinta are acelasi risc de a fi iluzorie ...

    RăspundețiȘtergere
  3. Mare adevar graita-i bro*...cine vrea sa afle adevarul trebuie sa nu-l ingroape in dogme, ritualuri sau ”gauri negre” pe care ma grabesc sa le reetichetez religii .

    ”Nu cred in OMUL care stie totul. Nici in religia sau institutia care vine cu raspunsuri complete. Asa ceva nu poate exista.
    Nu in fata infinitului.”

    Da ! asa este ..si eu ma duc mai departe spunandu-ti ca infinitul acesta este precum libertatea gravitationala a Omului. Suna cuidat no ?...Aceasta exista oricum, trebuie doar sa inveti un altfel de abecedar care tine toate viata.

    Vezi tu Miza , sexul, zestrea somatica, zestrea mentala, ascendenta, rasa, natiunea, epoca, sunt limitele imuabile, determinatiile asupra carora libertatea noastra nu se mai poate exersa ulterior.

    Nu pot, barbat fiind, sa devin femeie(decat impotriva naturii) nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mainii, dupa cum nu-mi pot alege alti parinti, alta rasa sau alta epoca decat aceea in care m-am nascut.Ireversibilitatea este moartea omului de fapt. Timpul este precum pamantul ..!..nu se satura niciodata sa ”inghita” ...nu cred ca putem schimba acest lucru ...

    Dar putem insa sa ne schimbam, locul, limba, religia, numele si clasa (casta). Si toate acestea pot face obiectul unei ulterioare negocieri cu libertatea mea si pot fi contestate sau anulate si inlocuite prin propria mea decizie.

    La urma urmei inteligenta Omului face diferenta intre patrupede si bipede , no?..cu alte cuvinte orice mare conflict de idei, de limite , de ciudatenii, etc, are la baza dificultatea de a accede la abstractia de OM. Da !.. ai auzit bine : Omul este o fiinta abstracta in acest Univers, pt ca nimeni nu stie cu adevarat cat la suta foloseste din mintea lui,(pe cont propriu) si cat îi este folosita de altii.

    Asadar sa vrei sa ramai Om, trebuie sa poti alege! Dar in primul rand sa inveti sa citesti inventarul posibilitatilor, care si ele concureaza infinitului. Si mai e ceva : actul deciziei este actul ontologic suprem, iar in urma lui, ce ramane echivaleaza cu actul de constientizare a fiintei ! .... Cuget, traiesc, actualizez, decanonizez, contextualizez ...deci exist *

    Sa ai viata Omule !..”si vad ca ai inceput sa gratiezi si spamul ” :)) o munca de sisif pt tipa care si-a irosit trei ani din viata pt o ideie atarnata in tarusul irealitatii :)...mare ti-e gradina Doamne !!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu conteaza cat timp a investit cineva intr-o idee...daca a prins lectia. Mai trist este, marite iluminat, ca exista o categorie de oameni care cu asta se ocupa: sa planteze tzarusi...si nu ma refer la mizantropescu.

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim
    Poti argumenta stiintific doar obiectul unei credinte. Necredinta este ( sau poate fi) consecinta lipsei argumentului. Insa ambele (atat credinta cat si opusul ei) sunt stari subiective, rezultate ale unor convingeri. Nu le poti argumenta stiintific decat cel mult, prin prisma psihologiei.
    Gasesc articolul, exceptional!

    RăspundețiȘtergere