4 septembrie 2013

Iubitorii de animale il iubesc pe Eu.

Zilele acestea, se vehicula in presa stirea conform careia, in Bucuresti, o haita de caini a ucis un copil.

Fara indoiala, nu este nici cap de afis, nici rupt din breaking news. Stim prea bine situatia cainilor vagabonzi de peste tot. Stim si ca Bucurestiul se poate lauda cu atat de mult gunoi, incat a reusit sa ajunga la promitatoarea suma de 65. 000 de caini vagabonzi.
Astazi nu vorbim si despre sobolani, alti oportunisti ai civilizatiei noastre...

Si cu toate ca stiti, cu toate ca stiu si autoritatile, evident romanesti, s'a mers dupa cum ne e soiul pe gandirea autohtona: e bine si asa. Poate or sa vina altii sa ne rezolve problema, daca ii deranjeaza, ca pe noi, nu.

Consecinta indolentei colective a fost moartea unui om.

As indrazni sa ma gandesc ca de fapt noi l'am ucis. Insa nu va fortez limitele moralitatii.

Totusi, ca prostia mioritica sa poata inflori pe mai departe, mandra si cu coada sus, apar, tot evident,  si reactiile iubitorilor de animale.
Care cica nu sunt de acord cu masuri dure, aplicate unei situatii care tocmai a creat un precedent, ci eventual sa'i scarpine pe spate.

Cum se poate sa fim atat de duri cu bietele animale! - se vaicareste ipocrit gloata de iubitori...

Pai, sa'mi fie scuzata observatia urmatoare.

De ce dracu mai mananca atunci carne de porc! Sau vita, sau pui? - daca mai sunt atat de iubitori!

Mie de exemplu nu'mi plac cainii. Mi se pare mult mai sensibil sa iubesti porcii.
Si nici n'au omorat un copil!
Sa exterminam deci cainii si sa iubim porcii.

Stiti de ce?

Pt ca EU.

Ce va uitati asa la mine, cu chip atat de intrebator! Va raspund acusica!
Pt ca ...CAINELE este al MEU.  De fapt, noi iubim acest pronume, bata'l vina.
Eu, mie, al meu.

In concluzie... si ganditi'va bine!
Iubitorii de animale il iubesc pe Eu.