1 aprilie 2013

Atunci cand uitam.



Atunci cand uitam ca suntem oameni ,ne divizam.

Ne divizam pe diferite criterii.

Pe criterii etnice, religioase, ideologice, dogmatice, politice, pe criterii de apartenenta la orice nascocire, la orice plasmuire, la orice delir trecut vreodata prin mintile bolnave.

Ne intrecem intre noi ca orbii, ca si cum am avea de castigat ceva.
Ne uram, ne pizmuim, ne omoram, ne batjocorim, ca si cum n'am fi la fel.
Ne asuprim unii pe altii, ne folosim unii de altii, ne vindem unii pe altii.
Ca si cum n'am fi persoane.

Ne  dezumanizam, ne dezintegram, ne sinucidem.
Ne invinovatim, ne acuzam, ne blestemam, ne barfim.
Ca si cum n'am fi oameni.

Ne distrugem casa, ne distrugem mediul, ne ucidem partenerii cu care traim pe planeta.
Exterminam. Ucidem din placere.

Suntem foarte bolnavi.

.........................................

Adevarul?

Tot ce ne mana sa vrem toate astea e o iluzie.
Un sac fara fund. O locuinta a mortilor.

Ego'ul.

Cel care ne spune minciuni.

Cel care ne face sa uitam.