30 iunie 2012

ATITUDINEA FATA DE HABITAT : ADAPTARI UMANE




 In cursul istoriei speciei noastre ,au aparut un numar de adaptari diferite vis-a-vis de habitat . Desi tranzitia intre aceste adaptari , sau stiluri de viata , e fluida , totusi antropologii au putut recunoaste cinci stiluri/moduri de viata diferite , sau cinci moduri diferite ale oamenilor de a se raporta la habitat :

1. Vanatorii-culegatori ;

2.Horticultorii ;

3.Agricultorii ;

4.Pastorii nomazi ;

5.Orasenii .

Fiecare dintre aceste feluri de a exista a comunitatilor umane are propriile sale pozitii vis-a-vis de mediul in care traiesc , de celelalte forme de viata vegetala si animala ; fiecare vede altfel rolul oamenilor in toata povestea, si fiecare priveste/concepe altfel un potential sfarsit al Lumii .

1.VANATORII-CULEGATORI

In cadrul societatilor de tip Vanatori-Culegatori , oamenii " erau pe atat de aproape de paradis pe cat au putut vreodata oamenii sa fie"(op.cit., pag 17) : oamenii aveau o existenta armonioasa ; barbatii vanau si pescuiau, iar femeile se ocupau de partea vegetala a dietei , munca era de ordinul orelor pe saptamana .Fara a romantiza acest stil de viata ,putem spune ca el este unul ideal : totusi , pamantul le oferea toate cele de trebuinta , iar ei luau doar atat cat le trebuia . Toate erau daruri ale Mamei Pamant pentru ei . Bineinteles ca exista foame sau boala sau alte genuri de incercari umane ocazional- ca in viata oricarui om , dar per total, ei duceau o viata de echilibru , in armonie cu mediul . Ei nu aspirau in nici un fel sa controleze habitatul, ci se comportau exact ca o parte a acestui habitat , ceea ce si erau . Aceasta armonie cu mediul transpare cel mai clar din obiceiurile lor de inmormantare si din mitologiile explicative a mortii oamenilor : oamenii trebuie sa moara pentru a face loc altor oameni ; la moartea unui membru al comunitatii se dadea si o petrecere pentru a alina suferinta Padurii , a Naturii care si ea era trista la plecarea raposatului sau fiu .

2.HORTICULTORII

Horticultura a aparut ca activitate specific feminina , intrucat femeile erau cele care acumulasera o cunoastere aprofundata a plantelor ; domesticirea si cultivarea plantelor nu este o activitate mai usoara decat vanatoarea sau adunarea fructelor ; explicatia cea mai plauzibila a adoptarii acestei activitati este cea care spune ca oamenii deja se inmultisera destul de mult si nu mai aveau suficient teritoriu unde sa cutreiere dupa hrana .O astfel de activitate aduce mai multe calorii per unitate de suprafata de teren , putand deci sustine densitati mai mari ale populatiei .Odata cu implementarea horticulturii, au aparut schimbari culturale majore .Oamenii s-au indepartat de habitat ; mormintele datand din acea perioada nu arata urme de activitate rituala destinata consolarii habitatului la moartea unui om , ci mai degraba se punea problema vindecarii doar a suferintei oamenilor care pierd pe cineva drag .Oamenii au inceput cu aceasta ocazie sa exercite un control agresiv asupra habitatului : lucrand pamantul , ei au fortat-o pe Mama Pamant sa le dea mai mult decat ceea ce Ea oferea de la sine , in mod liber . Aceasta reprezinta o distantare fundamentala fata de atitudinea vanatorilor-culegatori .Solutia horticulturii a fost fara niciun dubiu necesara si binevenita in perioade de mare nevoie , dar pe de alta parte a indus un imens sentiment de vinovatie cauzat de siluirea Mamei : in astfel de societati intalnim pentru prima data legende ce prezic sfarsitul lumii , ca pedeapsa finala pentru acest sacrilegiu .Un exemplu este faimoasa Profetie Hopi , deosebit de mediatizata in zilele noastre . Prin aceasta activitate apare o indepartare de habitat , perceput acum ca fiind vag ostil , vag nefamiliar , deasemeni avand o nostalgie a paradisului atasata . Aici incep sa devina importante ritualurile de metamorfoza ; ciclurile transformarii semintei in planta si iar in samanta , revelarea aspectelor alternative ale fiecarui obiect din ceea ce noi azi numim realitate ordinara .

3.AGRICULTORII

Agricultura pe scara larga s-a impus pe masura ce colectivitatile din ce in ce mai mari de oameni au inceput a avea nevoi crescute ; vederile asupra lumii generate de agricultura sunt din nou radical diferite de precedentele vederi , cele generate de stilul de viata horticultural . Lupta dintre aceste doua feluri diferite de viata , de a fi in lume , a fost dura , brutala . Tendinta de a controla mediul si alte forme de viata a fost drastic accentuata , devenind o norma sociala: la urma urmei , comunitatile umane au devenit dependente de plantele cultivate si , mai nou, de animalele domesticite . Prapastia intre cele aflate sub controlul uman si cele naturale (salbatice) s-a adancit : tot ceea ce e sub control, e bun, tot ceea ce nu e sub controlul oamenilor e rau . Clasica de-acum distinctie intre "grau" si "neghina" , demonizarea "buruienilor" de aici incepe .O data cu imperecherea animalelor domestice, puterea generatoare a falusului a fost accentuata , incepand sa apara si in arta .Ceea ce toti agricultorii au in comun este iluzia puterii ,cea de a fi in stare sa exercite controlul asupra habitatului .Totusi , ei sunt de acum legati de campurile cultivate ,de localitatile in care isi au locuintele . Ei nu mai pot cutreiera liberi , interactiunea lor cu habitatul a devenit mult mai ingusta si mai "orientata spre rezultate economice ".Habitatul era perceput deja in maniera utilitara , sentimentele de vinovatie au disparut , Pamantul e vazut ca un partener docil , numai bun de folosit .In locul sentimentelor de vinovatie ale horticultorilor, agricultorii sunt atinsi de o paranoia vis-a-vis de "plantele cele rele".Felicitas Goodman scrie ca : " in adoptarea agriculturii, oamenii au desenat un cerc magic in jurul lor si al caselor si pamanturilor lor . Ei sunt inchisi in spatele gardurilor lor , dar sunt si protejati fata de ceea ce se afla dincolo de ele. Orice intruziune este experimentata ca fiind o amenintare dusa la extrem " ( Op.cit., pag.27) .Aici apare si o schimbare in miturile sfarsitului lumii : ele devin mai informate social , lucru evident inclusiv in acele mituri in care cataclismul este plasat in trecut - cum sunt cele ale Potopului .O catastrofa , un fel de suprem exorcism , va scapa lumea de toti oamenii rai, doar cei buni vor supravietui si isi vor continua vietile in interiorul purelor si sacrelor lor granite .

4.PASTORII NOMAZI

Ei au aparut la intervale diferite in multe zone ale Pamantului care au permis dezvoltarea acestui mod de viata . Din nou, bineinteles ca modul lor de interactiune cu habitatul a fost semnificativ diferit de cele enumerate pana acum . Multe astfel de populatii au mentinut in mare parte stilul de interactiune cu habitatul al vanatorilor-culegatori , dar au practicat si horticultura . In cultura lor , animalele ocupa locul central, ca legatura principala a lor cu habitatul .Comun tuturor pastorilor este faptul ca nu isi exploateaza/modifica direct mediul , ci prin intermediul animalelor lor ; ei nu se simt in mod nemijlocit parte a habitatului , care isi mentine totusi aspecte unitare si sacre ; animalele au rolul de mediatori intre mediu si copii sai instrainati , oamenii . Complexul sacrificiu-mesager este central in experientele religioase ale pastorilor . Deasemeni este inerent logicii situatiei lor culturale faptul ca pastorii nomazi nu au traditii ale sfarsitului lumii : orice conflict dintre oameni si habitat poate fi rezolvat prin sacrificii .

5.ORASENII

Orasenii depind de un intreg complex de institutii si de alti producatori , care producatori trebuie sa munceasca mai mult decat ar fi facut-o in absenta institutiilor ce tin de oras.Orasele sunt divortate de habitat : Pamantul, Cerul, ploaia , plantele si animalele nu mai sunt parteneri in lupta oamenilor pentru castigarea existentei . Aceasta alienare a devenit si mai pronuntata odata cu industrializarea , care a si dus deja pe alocuri la disparitia taranimii traditionale , inlocuind-o cu afacerile agricole , care nu au nicio legatura cu habitatul : exploatarea are loc prin intermediul masinilor .Pamantul nu mai e decat pur si simplu locul productiei , comertului, serviciilor . Prin urmare , orasenii in general nu au sentimente de vinovatie fata de habitat si fata de alte forme de viata .Totusi , curios este ca orasenii au o atractie morbida pentru profetiile cataclismice ,cum e de exemplu cea a indienilor Hopi ; la aceasta se adauga mai recent o interpretare a unui calendar al Mayasilor , precum si alte profetii cataclismice din diverse tipuri de societati ale trecutului ;de asemeni, orasenii au produs si unele profetii noi .In profetiile urbane , in mod tipic, apare o catastrofa naturala teribila si cate o instanta extraterestra care salveaza indivizii de o calitate superioara .Tehnologia extraterestra si interventia extraterestra e o tema in concordanta cu imaginatia tehnologizata a zilelor noastre . Habitatul, indepartat , de neinteles , orb , va lovi inevitabil si legic pana la urma .Aceasta vedere asupra lumii poate fi o explicatie psihologica pentru faptul ca e atat de greu a se crea o opozitie de masa in fata amenintarii iernii nucleare :pur si simplu, iarna nucleara ireversibila si totala se potriveste in aceasta vedere asupra lumii .Partea sociala a acestui complex a dat nastere in Europa marxismului si anarhismului, care ambele au si aspecte exorcistice si asteptari milenariste .Ceea ce mi se pare demn de luat in seama este aceasta legatura profunda intre stilul de viata al oamenilor , felul in care se raporteaza ei la celelalte forme de viata si modul in care acestia se asteapta sau nu ca Lumea sa se sfarseasca .

Din punctul de vedere abia schitat mai sus ( dar detaliat pe masura importantei subiectului , in cartea din care am rezumat ) in ideile relative la cele cinci categorii de adaptari omenesti la habitat , reies destul de clar mugurii intelegerii faptului ca traim in timpuri cu mitologii amestecate ...de cand s'a inventat si perfectionat scrierea , neincetat puterea unor traditii foarte diferite se face simtita peste timp prin simpla citire , influentand vietile , atitudinile si deciziile noastre . Deasemeni reiese cat de fundamentala pentru fericirea oamenilor este atitudinea fata de mediu . Mie personal , imi da putin de gandit febra aceasta a "sfarsitului lumii" din unele cercuri ale zilelor noastre , dar din ideile de mai sus incepe sa imi fie ceva mai clara filiatia ideilor atat de fascinante pentru unii .O alta idee pe care o desprind din sumarul rezumat de mai sus este aceea ca , plenitudinea experientei de a fi uman ,se pare ca a fost atinsa mai degraba in cele mai vechi timpuri de catre mai multi oameni , decat in timpurile din ce in ce mai apropiate de zilele noastre , timpuri din ce in ce mai marcate de o separare a oamenilor de habitat si de sentimente amestecate de vinovatie , frica, dorinta de a controla .


2 comentarii: