23 ianuarie 2011

Delir in stil adventist

Ma pune dracu', Doamne iarta'ma, sa ascult indemnul unui amic sa citesc o carte.
Si iata, vine sfanta zi de duminica ( in realitate sambata e sfanta, vorba amicului, care  era adventist de ziua saptea ! ), si ma pun la calculator sa vaz care'i treaba.
( Daca ma intrebati pe mine, eu v'as asigura ca cea mai sfanta zi este miercuri.)

Ellen G. White, caci asa se numeste autorul , a trait intre 1827 si 1915, si a fost unul din figurile cele mai importante ale cultului adventist.
Si'a castigat notorietate in randul adventilor in urma viziunilor si  mazgalelilor literare ce le'a lasat mostenire.
Si ca la orice isterie, bunii credinciosi au inaltat'o la rangul de sfanta marie cu grad de profet.

Si ma pun pe lecturaaaat.....
Marturiesc ca am avut un soc destul de mare vazand idioteniile in care cred, atentie, milioane de oameni din lumea intreaga !
Fiind duminica, n'o sa incerc sa va tin predici, in schimb o sa incerc sa va fac sa zambiti.( mai putin adventistii, care or sa ma urasca, ca nistre buni crestini ce sunt )
Iaca un capitol care cu siguranta va va face parul maciuca. Dupa ce'l cititi cu atentie, ne intoarcem sa facem misto de el.

Sa'l citim deci. ( click'uiti cu incredere! ) 

..........................................................

  De aberatiile iesite din comun n'o sa ma leg, ca mi'e jena.
In schimb, mi s'au agatzat ochii intr'un citat al carui ton parea tare serios si mai ales convingator! 

"Acest templu era sustinut de sapte coloane, toate din aur transparent  ( oau!) , împodobite cu nestematele cele mai minunate. Nu pot descrie lucrurile mãrete pe care le-am vãzut acolo. 
O, dacã as putea vorbi limba Canaanului, atunci as putea spune un pic din slava lumii aceleia mai bune!"

Asadar, doamna White, prin natura religiei nu purta decoratiuni exterioare, caci , nu'i asa...vindecarea vine din interior, iar tzoalele trebuie sa fie in concordanta cu lumea interioara pura.
Cu toate astea, primul lucru pe care l'a remarcat vazand frumosul templu a fost aurul si nestematele. Deh, muierea tot muiere. Se pare ca acesta era nivelul sistemului ei de valori.
P'orma, continua sa ne binedispuna incercand sa'l descrie.
Templul, era atit de frumos, incat nu'si gaseste cuvintele ! Era atit de frumos, incat in limba materna nu ni'l poate descrie, in schimb, ne asigura ca ni l'ar putea descrie in limba canaanita, daca ar cunoaste'o.
Ceea ce mie mi se pare logic si de mult bun simt.  Cum sa descrii intr'o engleza saraca bogatia vazuta acolo? Ai nevoie de o limba cu un lexic mai bogat, cum a fost limba canaanita!
Ce stia dinsa despre limba canaanita este intocmai ce stim si noi. Nimic. Asta e, intentia conteaza.
Asadar, templul era atat de frumos, incat era ...foarte frumos.

Ca o parere personala, as fi incercat sa'l descriu printr'o gestica bogata. Pricepeau si surdo-mutii, nu numai adventistii, despre care stim ca nu's in stare sa'si scrie nici numele fara sa faca greseli de ortografie.

Pastrand aceeasi nota vesela, continua descrierea:

"Am vãzut fructul pomului vietii,   mana, migdale, smochine, rodii, struguri si multe alte feluri de fructe."

( CORECTURA sugerata de amicul Maximus, un adventist pe care il respect ):
As fi curios cum a vazut sora White fructul unui pom simbolic.


Stiindu'se cu musca pe caciula, doamna White vrea sa ne convinga ca delirul pe care l'a trait e purul adevar.
Iar cum credibilitatea dansei pare destul de subtirica, mai ales judecand dupa roadele pomului si sistemul de valori, ni'l aduce ca martor pe fratele Hyde:

"Fratele Hyde, care fusese prezent când avusesem aceastã viziune, a compus urmãtoarele versuri, care au fost preluate de publicatiile religioase si si-au gãsit loc în multe cãrti de imnuri."

Despre fratele Hyde nu stim mai nimic. Doar ca o asista pe profetesa la rapirile sufletesti, si'i transforma in imnuri de slava scrasnetele. D'aci putem banui ca era psihiatru.

Si oricum, de ce era nevoie sa ni'l bage pe gat pe fratele Hyde ca martor? Ca oricum o credeam!Ce nu'i posibil sa vada aur transparent ( cum naiba o mai si fi ala! ) ? Daca chiar va intereseaza, in rai e posibil orice. Ma intreb insa de unde a stiu ca ceea ce a vazut dansa transparent era aur si nu lemn transparent?
Dupa ce'am citit toate astea, am vrut sa vad ce naiba e cu cucoana asta. Am aflat ca suferea de epilepsie.
Iar rapirile ei sufletesti nu erau dacat niste biete zgaltzaieli provocate de bucuria crizei. 

Totusi, de pe la mijlocul anilor 1800 si pana in ziua de azi, a reusit sa suceasca mintile a MILIOANE de oameni !!!
Dumnezeu sa'i odihneasca in pace....ca nici pana in ziua de azi nu'si revin in firea lor.

Amin.