25 mai 2011

Realitatea constiintei morale.

 Prima lucrare a conştiinţei o întâlnim la protopărintele nostru Adam, pe careDumnezeu îl mustră pentru călcarea poruncilor Sale. Când Dumnezeu îl strigă, acestarăspunde:
 ,,Am auzit glasul Tău în rai şi m-am temut, căci sunt gol şi m-am ascuns.”
Teama lui Adam vine din mustrarea de conştiinţă pentru nesocotirea poruncii lui Dumnezeu.Lucrarea conştiinţei se manifestă apoi la Cain, când acesta îl ucide pe fratele său Abel. El devine fugar pe pământ din cauza mustrărilor de conştiinţă pentru nelegiuirea pe care a făcut-o, el aude glasul fratelui său în conştiinţa sa. Asemenea lui devin toţi cei ce săvârşesc astfel de păcate, nemaigăsindu-şi locul pe pământ. Când Moise a spus,,veţi fugii când nimeni nu vă va goni”(Lev. XXVI, 17) a avut în vedere tot mustrarea conştiinţei. Psalmistul David se căieşte de păcatul făcut, un efect al mustrării sale este Psalmul 50. Solomon în proverbele sale vorbeşte despre mustrările conştiinţei care lovesc pe cei nedrepţi (Pilde 12,8).
   În Noul Testament avem numeroase cazuri de mustrări de conştiinţă.Sfântul Evanghelist Ioan ne relatează cazul femeii păcătoase aduse la Mântuitorul de către evreii care cereau, potrivit legii, uciderea acesteia cu pietre. Mântuitorul le cere acuzatorilor ca cel fără de păcat să arunce primul cu piatra. Mustraţi fiind de cuget, de conştiinţă, se îndepărtează unul câte unul (Ioan 8,9). În parabola Fiului risipitor, acesta se întoarce la casa părintească după ce-şi vine în fire, însă, mustrat de conştiinţă, cere să fie primit ca servitor (Luca 15,17-20). Zaheu vameşul îşi împarte averea săracilor şi întoarce împătrit celor nedreptăţiţi pentru că ştie, îl mustră conştiinţa, că a făcut rău semenilor.Iuda Iscarioteanul, mustrat de conştiinţă, îşi pune capăt zilelor (Matei 27, 3-9). Sf. Ap.Petru găseşte izbăvirea prin căinţa de lepădarea sa (Matei 26, 75), iar Sf.Ap. Pavel declară: ,,întru aceasta mă nevoiesc ca să am cuget fără vină înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor”(F.A. 24,16).Adesea sfătuia ca fiecare credincios să-şi consulte conştiinţa înainte de a purcede la lucru; fiecare să fie deplin încredinţat în cugetul său
(Rom 14,15); să se cerceteze omul pe sine( să-şi întrebe conştiinţa)şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din vin(I Cor. 11,28). Sfântul Apostol Petru arată că o conştiinţă curată îi  ruşinează pe bârfitorii creştinilor. (I Petru 3,16-21). Există şi alte dovezi din Sfânta Scriptură cu privire la existenţa conştiinţei însă ne oprim aici, prezentând, în continuare,câteva din mărturiile Sfinţilor Părinţi în acest sens.Origen numeşte conştiinţa morală o călăuză şi un educator al sufletelor care-l opreşte de la săvârşirea răului şi-l conduce la bine Sfântul Ioan Gură de Aur declară că Dumnezeu creând pe om a sădit în fiecare judecata nemincinoasă a binelui şia răului,iar Fer. Augustin numeşte conştiinţa regulă a virtuţii şi aseamănă starea unei conştiinţe bune cu paradisul ceresc:
 ,,Omule poţi fugi de toate dacă vrei, numai de conştiinţa ta, nu. Intră în casă odihneşte-te în pat, retrage-te înlăuntrul tău, nici un loc nu vei afla unde să te ascunzi, dacă păcatele te vor roade.”
Toţi Sfinţii Părinţi afirmă direct sau indirect existenţa conştiinţei.
La dovezile scripturistice  am putea adăuga dovezi din istoria omenirii,literatură, etnografie sau experienţa profetică şi judecata raţională. Toate afirmă existenţa conştiinţei morale la om, dovezile ne arată că, întotdeauna omul a avut conştiinţă, că aceasta nu este rezultatul experienţei, ci un dat aprioric al fiinţei umane.

17 comentarii:

  1. Se zice ca aceasta il deosebeste pe om de animal, constiinta. Dumnezeu apare la om odata cu constiinta.
    Credinta defineste codul moral, de fapt constiinta.
    Daca urmaresti ceea ce este definit intr-o religie iti dai seama de codul moral al poporului care si-a definit astfel Dumnezeul.
    Incepand de la indieni, chinezi, egipteni, etc... Nu ?

    RăspundețiȘtergere
  2. eu aș zic că Dumnezeu "dispare" odată cu apariția conștiinței. Conștiința e căutarea a ceea ce am avut și am pierdut odată cu neascultarea noastră.

    p.s. îmi place noua ta semnătură :)

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Cherie, tocmai asta incerc sa arat.
    Anume ca dincolo de orice doctrina, un adevar e adevar atunci cand il simti, cand il traiesti.
    Altfel e folclor, dogma, norma, mitologie.
    Constiinta e un adevar, pt cel care o simte vie, si e sentimentul pe care il are un om in roport cu moralitatea propriilor actiuni.
    Altfel, e INSTRAINAT SPIRITUAL. E RUPT IN DOUA.
    Constiinta e acel " glas al lui Dumnezeu ", acel "foc mistuitor ", asa cum il descrie Pavel, DESPRE CARE NE AVERTIZEAZA SA'L ASCULTAM.
    " vedeti sa nu cumva sa nu voiti sa ascultati pe Cel Ce va vorbeste! "

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Mihaela, Dumnezeu e realitatea. N'are cum sa dispara. Insa constiinta ta alienata poate alege sa nu vada realitatea. Asta nu elimina realitatea, ci'ti intuneca constiinta.

    RăspundețiȘtergere
  5. exact asta am vrut si eu să spun :) păcatele noastre pun un zid de despărtire intre noi si Dumnezeu (sau intre noi si realitatea adevărată cum spui tu) în consecință El nu dispare decât din câmpul nostru vizual sau din zona noastră de percepție. Realitatea adevărată e înlocuită cu una falsă (conștiința noastră întunecată)

    RăspundețiȘtergere
  6. Deci Mihaela...daca gandesti atat de frumos, uit ca crezi in trei dumnezei ! Nici nu mai conteaza ! :))

    RăspundețiȘtergere
  7. nu gândesc :) doar expun ce scrie Biblia :-)
    nu mă crezi?

    "nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte!" (Isaia 59:2)

    ps. asta ca să nu spui ca aș fi prea serioasă :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Vezi ? Vorbim in limbi diferite acelasi lucru ! :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Priviti lucrurile din punctul de vedere al bibliei, dar exista mai multe religii, in orice religie ar fi inregimentat un om, el primeste odata cu religia constiinta ca exista o putere care l-a creat pe el si universul in care traieste.
    Cand nu crezi in nimic si nu ai un cod moral, iti pierzi constiinta.
    Toti filozofii cauta sa explice motiunea de Dumnezeu in constiinta umana si nu am vazut cum stiinta elimina constiinta din intelectul omului. Cand exista atatea religii poti doar sa spui ca religia ta este singura adevarata, sau sa spui nu oricarei religii, dar Dumnezeu, sau puterea care te-a creat ramane in constiinta ta, chiar daca fara nume. Asa zic eu....

    RăspundețiȘtergere
  10. @ Cherie, io cred ca turnul babel e la fel de valabil si azi.
    Cum spui, fiecare cultura de pe planeta asta si in fiecare moment istoric, a incercat explicarea notiunii de Dumnezeu. Practic definirea realitatii, si a interactiunii mecanismelor interioare in raport cu ea.
    In fiecare cultura au aparut oameni care au inteles mai bine ca gloata lucrul acesta, concretizandu'si observatiile in diferite scrieri. Aceste scrieri stau la baza religiilor. Cei care le'au urmat, din pacate n'au avut aceleasi revelatii, si au transformat substantele in forme fara fond. Adica religiile.
    Din cauza ca limbajul religiilor difera atat de mult, putem spune ca "limbile ne sunt incurcate" si nu reusim sa ne intelegem intre noi. Chiar si acum, in secolul 21. Si acum sunt minti la fel de bolnave, exact ca in perioada inchizitiei, care din cauza ca nu pricep mai nimic, sunt in stare sa'ti dea in cap, daca nu te incadrezi in sistemul lui de credinte. Iar ironia e ca MAJORITATEA vorbesc fara sa aiba habar. Si ce galagie fac !
    Totusi, cred ca din suma incercarilor omului de'a defini realitatea, majoritatea gaunoase rau, varianta evreiasca e cea mai reusita.
    Cine vrea sa priceapa, pricepe esenta din fiecare. Cine nu...bad luck ! In fond, daca cauti sincer adevarul, n'ai cum sa nu'l gasesti.

    RăspundețiȘtergere
  11. Dumnezeul unic nu este inventie evreeasca. Ei au preluat probabil un mit mai vechi babilonian, iar din cele trei religii care isi disputa azi "Dumnezeul unic", evreii sunt cei care nu vor sa-l imparta cu nimeni. Ori esti evreu, ori n-ai Dumnezeu...Am citit niste comentarii despre talmud si am ajuns la concluzia ca si ei cred in ingeri si in tot felul de chestii. Nu sunt in fond altfel decat crestinii sau islamistii.
    Vorbesc despre Talmud, caci Tora, inseamna doar primele 5 capitole din vechiul testament si se incheie cu moartea lui Moise despre care daca as spune ce cred ar fi alta poveste.

    RăspundețiȘtergere
  12. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  13. Daca admitem constiintei un statut metafizic, atunci trebuie sa acceptam tot ce vine cu aceasta. Trebuie sa accept influenta Satanei (soptindu-mi la ureche), ori influenta DS (care ar face cam acelasi lucru ca si S). De fapt "constiinta mea" ar fi un teatru de razboi intre Dumnezeul bun si Dumnezeul rau.
    Daca ma intrebati pe mine, aparitia constiintei la om este determinata de povestea fructului oprit. Fructul oprit era chiar insasi constiinta.

    RăspundețiȘtergere
  14. Foarte de acord cu ultimul tău comment, Escule. Ba chiar este, dacă stau să mă gândesc bine, cel mai reuşit comment al tău citit de mine...
    Eu cred că diavolul a lucrat de la început pe baza principiului "divide et impera". Adică dacă pot fi mai multe feţe ale aceluiaşi ADEVĂR, de ce să nu existe mai multe religii? Asta au făcut oamenii, chiar şi creştinii, neînţelegând nimic din le-a propus Dumnezeu: " Căci Dumnezeu este duh, şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr"(ioan 4,24).
    Şi până azi se agaţă de tradiţii şi dogme oarbe, crezând că aduc o slujbă lui Dumnezeu. Iar Adevărul aşteaptă să fie descoperit...

    RăspundețiȘtergere
  15. "Daca ma intrebati pe mine, aparitia constiintei la om este determinata de povestea fructului oprit. Fructul oprit era chiar insasi constiinta."
    Let see...cu prima frază sunt de acord. cu a doua nu. Adică să înţeleg că dacă oamenii nu mâncau din pomul oprit, nu aveau conştiinţă, adică capacitatea de a discerne între vocea lui D şi vocea lui Lucifer? Ar fi fost cumva roboţei?

    RăspundețiȘtergere
  16. Da. Chiar constiinta. Altfel eram nu robotei, ci animale.

    RăspundețiȘtergere
  17. Despre ce este acel fruct oprit, eu mi-am prezentat opinia in postarile si comentariile despre Adam si eva, cu multe amanunte si texte biblice
    Cu privire la constiinta, citez si eu textul din Romabi 2.14-16:
    " Cand Neamurile, macar ca n-au Lege, FAC DIN FIRE LUCRURILE LEGII, prin aceasta ei, care n-au o lege, isi sunt singuri lege: si se dovedeste ca lucrarea legii este SCRISA IN INIMILE LOR; fiindca despre lucrarea aceasta marturiseste cugetul lor si gandurile lor, care sau se invinovatesc sau se desvinovatesc intre ele . Si faptul acesta se va vedea in ziua cand, dupa Evanghelie mea, Dumnezeu va judeca , prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor
    semneaza sub anonimat BEHAILA

    RăspundețiȘtergere